convingere
Romanian
Etymology
Noun
convingere f (plural convingeri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | convingere | convingerea | convingeri | convingerile | |
| genitive-dative | convingeri | convingerii | convingeri | convingerilor | |
| vocative | convingere, convingereo | convingerilor | |||