cuceri

Romanian

Etymology

From a Vulgar Latin root *conquerīre or conquaerere, from Latin conquīrere.

Verb

a cuceri (third-person singular present cucere, past participle cucerit) 4th conjugation

  1. to conquer

Conjugation

    conjugation of cuceri (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a cuceri
gerund cucerind
past participle cucerit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present cuceresc cucerești cucerește cucerim cuceriți cuceresc
imperfect cuceream cucereai cucerea cuceream cucereați cucereau
simple perfect cucerii cuceriși cuceri cucerirăm cucerirăți cuceriră
pluperfect cucerisem cuceriseși cucerise cuceriserăm cuceriserăți cuceriseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să cuceresc să cucerești să cucerească să cucerim să cuceriți să cucerească
imperative — tu — — voi —
affirmative cucerește cuceriți
negative nu cuceri nu cuceriți

Derived terms

See also

This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.