cuceritor
Romanian
Etymology
Pronunciation
- IPA(key): /ku.t͡ʃe.riˈtor/
Noun
cuceritor m (plural cuceritori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | cuceritor | cuceritorul | cuceritori | cuceritorii | |
| genitive-dative | cuceritor | cuceritorului | cuceritori | cuceritorilor | |
| vocative | cuceritorule | cuceritorilor | |||
Adjective
cuceritor m or n (feminine singular cuceritoare, masculine plural cuceritori, feminine and neuter plural cuceritoare)
Declension
| singular | plural | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
| nominative- accusative |
indefinite | cuceritor | cuceritoare | cuceritori | cuceritoare | |||
| definite | cuceritorul | cuceritoarea | cuceritorii | cuceritoarele | ||||
| genitive- dative |
indefinite | cuceritor | cuceritoare | cuceritori | cuceritoare | |||
| definite | cuceritorului | cuceritoarei | cuceritorilor | cuceritoarelor | ||||