destrăbălare
Romanian
Etymology
From destrăbăla + -re.
Noun
destrăbălare f (plural destrăbălări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | destrăbălare | destrăbălarea | destrăbălări | destrăbălările | |
| genitive-dative | destrăbălări | destrăbălării | destrăbălări | destrăbălărilor | |
| vocative | destrăbălare, destrăbălareo | destrăbălărilor | |||