dublare
Romanian
Etymology
Noun
dublare f (plural dublări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | dublare | dublarea | dublări | dublările | |
| genitive-dative | dublări | dublării | dublări | dublărilor | |
| vocative | dublare, dublareo | dublărilor | |||