fructificare

See also: fructificaré

Latin

Verb

frūctificāre

  1. inflection of frūctificō:
    1. present active infinitive
    2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

From fructifica +‎ -re.

Noun

fructificare f (plural fructificări)

  1. fructification

Declension

Declension of fructificare
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative fructificare fructificarea fructificări fructificările
genitive-dative fructificări fructificării fructificări fructificărilor
vocative fructificare, fructificareo fructificărilor

Spanish

Verb

fructificare

  1. first/third-person singular future subjunctive of fructificar