piuar

Catalan

Etymology

From piu +‎ -ar.

Pronunciation

Verb

piuar (first-person singular present piuo, first-person singular preterite piuí, past participle piuat)

  1. to peep, to chirp
    Synonym: piular

Conjugation

Further reading

Romanian

Etymology

From piuă +‎ -ar.

Noun

piuar m (plural piuari)

  1. grinder (person)

Declension

Declension of piuar
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative piuar piuarul piuari piuarii
genitive-dative piuar piuarului piuari piuarilor
vocative piuarule piuarilor

References

  • piuar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN