scindare
Latin
Verb
scindāre
- second-person singular present passive subjunctive of scindō
Romanian
Etymology
Noun
scindare f (plural scindări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | scindare | scindarea | scindări | scindările | |
| genitive-dative | scindări | scindării | scindări | scindărilor | |
| vocative | scindare, scindareo | scindărilor | |||