scurtare
Romanian
Etymology
Noun
scurtare f (plural scurtări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | scurtare | scurtarea | scurtări | scurtările | |
| genitive-dative | scurtări | scurtării | scurtări | scurtărilor | |
| vocative | scurtare, scurtareo | scurtărilor | |||