seducere
Latin
Verb
sēdūcere
- present active infinitive of sēdūcō
Romanian
Etymology
Noun
seducere f (plural seduceri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | seducere | seducerea | seduceri | seducerile | |
| genitive-dative | seduceri | seducerii | seduceri | seducerilor | |
| vocative | seducere, seducereo | seducerilor | |||