sunare
Neapolitan
Verb
sunare
Romanian
Etymology
Noun
sunare f (plural sunări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | sunare | sunarea | sunări | sunările | |
| genitive-dative | sunări | sunării | sunări | sunărilor | |
| vocative | sunare, sunareo | sunărilor | |||