viermui

Romanian

Etymology

From vierme +‎ -ui.

Verb

a viermui (third-person singular present viermuiește, past participle viermuit) 4th conjugation

  1. to swarm
    Synonyms: mișuna, forfoti, furnica, roi, foi, bâjbâi

Conjugation

    conjugation of viermui (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a viermui
gerund viermuind
past participle viermuit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present viermuiesc viermuiești viermuiește viermuim viermuiți viermuiesc
imperfect viermuiam viermuiai viermuia viermuiam viermuiați viermuiau
simple perfect viermuii viermuiși viermui viermuirăm viermuirăți viermuiră
pluperfect viermuisem viermuiseși viermuise viermuiserăm viermuiserăți viermuiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să viermuiesc să viermuiești să viermuiască să viermuim să viermuiți să viermuiască
imperative — tu — — voi —
affirmative viermuiește viermuiți
negative nu viermui nu viermuiți
This article is issued from Wiktionary. The text is available under Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 unless otherwise noted. Additional terms may apply for the media files.