litor
Latin
Verb
litor
- first-person singular present passive indicative of litō
Romanian
Etymology
Unknown.
Noun
litor m (plural litori)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | litor | litorul | litori | litorii | |
| genitive-dative | litor | litorului | litori | litorilor | |
| vocative | litorule | litorilor | |||
References
- litor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN