reflectare
Latin
Verb
reflectāre
- second-person singular present passive subjunctive of reflectō
Romanian
Etymology
Noun
reflectare f (plural reflectări)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | reflectare | reflectarea | reflectări | reflectările | |
| genitive-dative | reflectări | reflectării | reflectări | reflectărilor | |
| vocative | reflectare, reflectareo | reflectărilor | |||
Spanish
Verb
reflectare
- first/third-person singular future subjunctive of reflectar