turtire
Romanian
Etymology
Noun
turtire f (plural turtiri)
Declension
| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | turtire | turtirea | turtiri | turtirile | |
| genitive-dative | turtiri | turtirii | turtiri | turtirilor | |
| vocative | turtire, turtireo | turtirilor | |||